de ce avem o singura viaţă
în care să ne cautăm jumătatea?
dacă am avea o jumătate de viaţă
în care să trăim întregi
ne-ar fi mai greu sau mai trist?
şi apoi, găsindu-ne în cele două jumătăţi,
de ce ne simţim întregiţi prin a treia,
pentru care suntem dispusi
să pierdem jumătate de viaţă?
jumătate din a fiecăruia.
ce calcul bizar face creatorul
atunci când ascunde jumătăţi
la bună-voia sa,
şi de cele mai multe ori
găsibile doar la fiecare a patra viaţă?
duminică, 18 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu